Există dovezi semnificative că educația media poate contracara reprezentările media nerealiste ale corpului bărbaților și femeilor. De exemplu, un studiu din 2015 a constatat că fetele de până în clasa a 5-a care au primit educație de alfabetizare media în școală aveau o stimă de sine și o satisfacție corporală mai ridicată.[1]
Un meta-studiu al programelor care au fost concepute pentru a ajuta tinerii să facă față imaginii corporale și tulburărilor de alimentație a arătat că programele de alfabetizare media sunt una dintre strategiile cele mai de succes pentru a face față acestor probleme. [2]
- Media sunt construcții care reprezentă realitatea
- Mass-media are implicații sociale și ideologice
- Mass-media are implicații comerciale
- Publicul negociază sensul în mass-media
- Fiecare mediu are o formă unică
- Media digitale sunt conectate în rețea
- Media digitale pot fi partajate și persistente
- Media digitale au audiențe neașteptate
- Experiențele media digitale sunt modelate de instrumentele pe care le folosim
- Interacțiunile prin media digitală pot avea un impact real
În Raportul din 2014 al Comitetului permanent pentru statutul femeii din Camera Comunelor, președintele a remarcat că „campaniile de prevenire pot folosi… componente de alfabetizare media, care ajută tinerii să-și recâștige încrederea… și să îmbunătățească gândirea critică legată de mass-media„. Comitetul a remarcat, de asemenea, că alfabetizarea media ar trebui folosită pentru a „contra imaginile nerealiste despre frumusețe și slăbire”. [3]
În mod similar, un studiu din 2018 a arătat că gândirea critică „cu utilizarea mass-media [este eficientă] ca formă de protecție împotriva mentalităților care duc la tulburări de alimentație”. [4]. Alte studii au descoperit că imaginea pozitivă a corpului este asociată cu capacitarea de a gândi critic și a analiza tehnicile pentru fabricarea și realizarea fotografiilor manipulate digital. [5] Această abilitate de gândire critică poate fi învățată printr-un program de educație pentru alfabetizarea media, deoarece tinerii sunt capabili să-și dezvolte propriul scepticism și să înțeleagă cum să-l folosească corect în lumea digitală.
„Fiecare respondent care a declarat că „media” a avut cea mai mare influență asupra modului în care își vedea corpul a spus și „da” atunci când a fost întrebat dacă a încercat vreodată să-și schimbe felul în care arăta corpul său.” [6]
Pentru a fi eficiente, intervențiile de alfabetizare media trebuie să fie pe termen lung; concentrare pe gândirea critică, întrebări și discuții; implicare activă prin activități, mai degrabă decât prin instruire directă; și predarea în școală a conceptelor cheie ale alfabetizării media. [7]
Conceptele cheie de alfabetizare digitală și media enumerate mai jos sunt utile pentru încadrarea discuțiilor despre reprezentarea media și imaginea corporală. Pentru fiecare dintre ele, sunt oferite o serie de întrebări care îi încurajează pe tineri să conteste mesajele media despre cum ar trebui să arătăm:
Media sunt construcții care reprezentă realitatea
Întrebări:
- Cine a creat acest produs media?
- Care este scopul ei?
- Ce presupuneri sau convingeri au creatorii săi despre problemele corporale?
Mass-media are implicații sociale și ideologice
Întrebări:
- Ce forme ale corpului sunt prezentate mai pozitiv sau negativ decât altele?
- De ce ar putea fi prezentate astfel aceste forme ale corpului?
- Ce forme ale corpului nu sunt afișate deloc?
- Ce concluzii ar putea trage publicul pe baza acestor fapte?
Mass-media are implicații comerciale
Întrebări:
- Care este scopul comercial al acestui produs media (cu alte cuvinte, cum va ajuta pe cineva să câștige bani?)
- Ce fel de „înțelepciune convențională” cu privire la tipurile de forme ale corpului care sunt atractive pentru public (de exemplu, consumatorii vor respinge modelele care nu sunt slabe sau că publicul filmelor se așteaptă ca actorii de sex masculin să fie musculoși) ar putea influența deciziile producătorilor de media?
- Cum influențează aceasta conținutul și modul în care este comunicat?
- Care au fost costurile pentru realizarea și distribuirea acestui produs?
- Cum influențează aceste scopuri conținutul și modul în care este comunicat?
Publicul negociază sensul în mass-media
Întrebări
- Cum ar putea diverși oameni (persoane care nu au forme „ideale” ale corpului) să vadă diferit acest produs media?
- Cum vă face acest lucru să vă simțiți, în funcție de cât de asemănător sau diferit sunteți de oamenii portretizați în produsul media?
- Dacă ai avea ocazia să vorbești cu oamenii care au realizat acest produs media, ce le-ai întreba sau le-ai spune?
- Dacă ai avea șansa de a realiza un produs media similar, cum ai proceda diferit?
Fiecare mediu are o formă unică
Întrebări:
- Ce tehnici folosește produsul media pentru a vă atrage atenția și pentru a-și comunica mesajul?
- În ce moduri sunt manipulate imaginile din produsul media prin diverse tehnici (de exemplu: iluminare, machiaj, unghiul camerei, manipulare foto)?
- Care sunt așteptările genului (de exemplu: publicitate tipărită, dramă TV, videoclip muzical) față de forma corpului?
Media digitale sunt conectate în rețea
Întrebări:
- Cum se așteaptă să interacționați cu acest mesaj (Apreciați sau adăugați-l ca preferat, distribuiți-l etc.)
- Cum ar fi putut influența interacțiunile așteptate modul în care a fost realizată? (De exemplu, cum ar fi putut fi pozat, selectat sau manipulat pentru a obține mai multe aprecieri?)
Media digitale pot fi partajate și persistente
Întrebări:
- Cum a ajuns acest produs la tine? A fost pentru că ești prieten cu creatorul, pentru că îl urmărești pe creator, pentru că altcineva ți-a distribuit-o sau pentru că ai găsit-o într-un mod diferit?
- Dacă ai fi făcut tu produsul, cum l-ai fi distribuit? Cum a influențat asta modul în care ai făcut-o?
- Produsul a fost menit să fie distribuit pe scară largă? Dacă da, ce a făcut creatorul pentru a-i încuraja pe alții să-l distribuie? Dacă nu, ce a făcut producătorul pentru a încerca să limiteze capacitatea oamenilor de a le partaja sau de a copia?
Media digitale au audiențe neașteptate
Întrebări:
- Cine a fost publicul vizat pentru produs? Cum a influențat publicul vizat modul în care a fost realizat? (De exemplu, cum ar fi diferită o fotografie pe care o postați pentru ca prietenii tăi să o vadă de una pentru părinții tăi sau un partener romantic?)
- Cum ar putea fi interpretat diferit produsul dacă a fost văzut de un alt public decât cel căruia i-a fost destinat?
- Ai fost publicul vizat pentru produs? Dacă da, cum a afectat modul în care ai răspuns la ea? Dacă nu, cum a ajuns produsul la tine?
Experiențele media digitale sunt modelate de instrumentele pe care le folosim
Întrebări:
- Ce instrumente au fost folosite pentru a crea și distribui acest produs?
- Care sunt avantajele instrumentelor – cu alte cuvinte, ce te lasă instrumentul să faci? (De exemplu, există limite în ceea ce privește numărul de fotografii pe care le poți posta în contul tău simultan? Câtă libertate ai pentru a-ți modifica avatarul într-un joc online? Există instrumente precum filtrele care îți permit să manipulezi o fotografie?)
- Care sunt valorile implicite ale instrumentelor – lucrurile pe care instrumentul îți permite să le faci fără a fi nevoie să le alegi în mod specific? (De exemplu, fotografiile se autodistrug în mod implicit pe Snapchat, dar pe Instagram trebuie să alegi să faci asta. Unele jocuri online îți permit să alegi forma corpului avatarului tău, dar îți oferă implicit o formă idealizată.)
Interacțiunile prin media digitală pot avea un impact real
Întrebări:
- Produsul a fost făcut de cineva pe care îl cunoști personal sau de altcineva (cum ar fi o celebritate?) Cum schimbă asta felul în care te simți?
- Cum te simți să faci și să distribui poze online? Cum te fac să te simți lucrurile pe care le faci pentru a realiza sau pentru a alege cele mai bune imagini?
- Care sunt normele comunităților tale online în ceea ce privește modul în care oamenii se reprezintă pe ei înșiși? (De exemplu, ce determină ca o fotografie să fie mai probabil să fie partajată?
- Ce tipuri de fotografii vor primi comentarii negative? Vezi des fotografii sau avatare care arată ca propria formă a corpului? Vor reacţiona oamenii diferit dacă foloseşti un avatar care este mai puțin idealizat?)
- În timp ce sala de clasă este un loc natural pentru educația media, este esențial ca educația să înceapă de acasă. Este binecunoscută importanța ca părinții să fie pozitivi și susținători față de copiii lor, atât în ceea ce privește aspectul lor fizic, cât și calitățile lor personale, cât și în a da un bun exemplu când vine vorba de forma corpului și fitness. [8] De exemplu, un studiu a constatat că doar discuția cu mamele lor despre mărimea sânilor a făcut ca femeile de vârstă universitară să fie mai puțin susceptibile de a fi supuse unei operații de mărire a sânilor. [9]
Mai puțin cunoscută este importanța ca părinții să-și ajute copiii să înțeleagă mesajele media despre cum ar trebui să arătăm. Părinții care se angajează în mass-media alături de copiii lor și care îi încurajează să pună întrebări sau să se gândească la ceea ce văd sau aud creează bazele pentru obiceiurile media sănătoase. De asemenea, îi putem învăța pe copii să „răspundă” la media prin joc creativ, artă și scris, pentru a-i ajuta să lucreze prin mesajele media pe care le primesc și să preia reprezentările lor înșiși [10]
1] Matthews, H (2016). The Effect of Media Literacy Training on the Self- Esteem and Body-Satisfaction Among Fifth Grade Girls. Walden University.
[2] Levine, M (2016) Media Literacy as an effective and promising form of Eating Disorders prevention. Eating Disorders Resource Catalogue. (https://www.edcatalogue.com/media-literacy-as-an-effective-and-promising-form-of-eating-disorders-prevention/)
[3] House of Commons Canada (2014 November). Eating Disorders among Girls and Women in Canada. Standing Committee on the Status of Women.
[4] Kagie, M. (2018) Preventing Eating Disorders by Promoting Media Literacy and Rejecting Harmful Dieting Based Mentalities. The BYU Undergraduate journal of Psychology. 13(1) 64-80.
[5] McLean et al. (2016) Does Media Literacy Mitigate Risk for Reduced Body Satisfaction Following Exposure to Thin-Ideal Media? Journal of Youth and Adolescence, 45 (8). 1678 – 1695.
[6] Hohn, T. (2015 October). Media Literacy and Body Image. Canadian Teacher. (https://canadianteachermagazine.com/2015/09/15/4193/)
[7] Piran et al, “GO GIRLS! Media Literacy, Activism and Advocacy Project,” Healthy Weight Journal (November-December 2000): 89-90.
[8] D’Arcy Lyness. “Encouraging a Healthy Body Image.” KidsHealth, May 2009. http://kidshealth.org/parent/nutrition_center/weight_eating_problems/body_image.html#cat20743
[9] J. Robyn Goodman & Kim Walsh-Childers, “Sculpting the Female Breast: How College Women Negotiate the Media’s Ideal Breast Image,” Journalism and Mass Communication Quarterly 81(3) Autumn 2004: 657.
[10] Levin, D. E., & Kilbourne, J. So sexy so soon: The new sexualized childhood, and what parents can do to protect their kids, 2008.