Ce este alfabetizarea media digitală?

Ce este alfabetizarea media digitală

Mass-media sunt peste tot în jurul nostru. De la televizorul pe care îl urmărim și reclamele pe care le vedem până la site-urile de socializare pe care le folosim și știrile pe care le citim. Lumea noastră conectată digital schimbă în mod constant modul în care ne jucăm, învățăm și interacționăm unul cu celălalt.

Aici intervine alfabetizarea media digitală. Pentru a supraviețui și a prospera în era digitală, trebuie să învățăm cum să accesăm mediile digitale și cum să le utilizăm, să le înțelegem și să interacționăm cu ele la întregul nostru potențial.

Accesul înseamnă posibilitatea de a utiliza dispozitive pentru a accesa și consuma media, precum și pentru a găsi conținut utilizând instrumente precum motoarele de căutare, bazele de date, wiki și serviciile de streaming.

Utilizarea implică abilitățile tehnice necesare pentru a utiliza instrumentele digitale și media, cum ar fi camerele, computerele, dispozitivele mobile, software-ul și platformele online.

A înțelege înseamnă a gândi critic despre modul în care sunt realizate mass-media, examinând impactul pe care acestea îl au asupra noastră și asupra societății și reflectând asupra modului în care folosim instrumentele digitale și media.

Interacționarea înseamnă a utiliza mass-media în mod eficient și responsabil pentru a participa în comunitățile noastre online și offline ca cetățeni implicați și responsabili.

Definiția alfabetizării media digitale se bazează pe recunoașterea faptului că alfabetizarea digitală nu înlocuiește sau funcționează în paralel cu alfabetizarea media, ci mai degrabă se bazează pe aceasta, integrând în același timp noi concepte care apar din diferența dintre media tradițională și cea digitală, în special din natura lor interconectată. În același timp, multe probleme digitale nu pot fi înțelese fără conceptele cheie ale alfabetizării media tradiționale.

Mass-media sunt forțe puternice în viața tinerilor. Muzica, televizorul, jocurile video, rețelele de socializare, videoclipurile online și alte mijloace media au toate o influență puternică asupra modului în care vedem lumea, influență care începe adesea încă din copilărie. Pentru a fi utilizatori și consumatori media implicați și critici, tinerii trebuie să-și dezvolte abilitățile și obiceiurile de alfabetizare media digitală. Aceste abilități includ capacitatea de a accesa media și de a naviga în rețelele digitale, de a analiza și evalua mass-media în mod critic pe baza anumitor concepte cheie, de a utiliza instrumentele digitale și media pentru a crea propriile produse media și pentru a le folosi pentru școală, la locul de muncă și în interes personal, precum și de a interacționa cu mass-media pentru a se exprima și a participa în comunitățile online și offline.

Modelul de alfabetizare media digitală este alcătuit din trei elemente: concepte cheie, competențe de bază și subiecte-cadru. Conceptele cheie sunt informațiile pe care elevii trebuie să le înțeleagă despre alfabetizarea media digitală; competențele de bază sunt abilitățile pe care trebuie să le dobândească; iar subiectele-cadru sunt cunoștințele pe care trebuie să le acumuleze.

Toate conceptele cheie, competențele de bază și subiectele-cadru pot fi predate elevilor de toate vârstele și nivelurile de clasă. Procesul de învățare al abilităților de alfabetizare media digitală este numit educație media. Importanța educației media poate fi văzută prin includerea rezultatelor alfabetizării media în programele școlare din România. Cu toate acestea, definirea exactă a educației media și a alfabetizării media digitale, precum și modalitățile de integrare eficientă a acestora în sala de clasă, nu sunt întotdeauna simple.

Ce înseamnă să fii alfabetizat în domeniul media?

Alfabetizarea media este capacitatea de a accesa, utiliza, înțelege și angaja în mod critic, eficient și responsabil mijloacele media de toate tipurile.

Domeniul alfabetizării media, care a fost extins pentru a include alfabetizarea digitală și a fost împărțit în subdomenii precum alfabetizarea în știri și alfabetizarea în publicitate, este adesea descris ca fiind prea larg pentru a avea o singură definiție [1]. Cu toate acestea, această amplitudine este esențială. Alfabetizarea media digitală nu se rezumă doar la verificarea informațiilor, deconstrucția stereotipurilor, respectarea „netichetei” sau protejarea confidențialității online. Toate aceste aspecte sunt importante și sunt interconectate în mod surprinzător. De exemplu, promovarea stereotipurilor de gen în rândul copiilor mici și colectarea datelor de către rețelele sociale sunt ambele motivate de dorința specialiștilor în marketing de a oferi conținut și reclame mai precise, iar ele au un impact asupra fenomenelor, de la hărțuirea cibernetică la dezinformare. Prin urmare, o persoană alfabetizată în domeniul media are abilitățile, cunoștințele și capacitatea critică incluse atât în „alfabetizarea media”, cât și în „alfabetizarea digitală”, precum și o înțelegere a conexiunilor dintre ele.

De asemenea, se poate argumenta că utilizarea termenului „alfabetizare” este inexactă, deoarece majoritatea mijloacelor de comunicare se aseamănă mai mult cu limba vorbită decât cu cea scrisă. Totuși, deoarece putem înțelege mass-media fără a fi învățați, este  mai puțin probabil să ne gândim la ele ca având un autor și că au fost create printr-o serie de decizii creative. Cu toate acestea, învățarea acestui lucru poate fi un moment revelator, similar cu decodarea literelor și a cuvintelor pentru prima dată.

Mai mult decât atât, termenul este util pentru a ne face să gândim dincolo de abilitățile tehnice și practice pentru a lua în considerare sensul complet al termenului de alfabetizare: Când descriem pe cineva ca fiind o persoană „alfabetizată”, nu ne referim pur și simplu la capacitatea sa de a citi și scrie, ci și la abordarea sa mai reflexivă.

Alfabetizarea în acest sens mai larg implică analiză, evaluare și reflecție critică.[2] Ideea de alfabetizare media digitală devine mai utilă atunci când ne gândim la ea nu doar ca la o colecție de abilități, ci ca la o practică: în timp ce se bazează pe o fundație de abilități și cunoștințe, scopul final al alfabetizării media digitale este de a împuternici tinerii să „acceseze structurile culturale, economice și politice ale unei societăți”[3] și să-i motiveze să interogheze, să provoace (atunci când aleg să facă asta) și să respingă mass-media pe care o folosesc și o consumă.

De asemenea, alfabetizarea media digitală nu este unidimensională. Este posibil să fii alfabetizat în domeniul media în unele aspecte, dar nu în altele. Chiar și profesioniștii media au adesea o înțelegere limitată a problemelor de reprezentare a mass-media sau a realităților industriilor lor. În mod similar, entuziasmul tinerilor pentru media digitală poate ascunde unele probleme. Deși nu au nevoie de instrucțiuni pentru a utiliza tehnologia digitală și abilitățile lor se îmbunătățesc rapid în comparație cu cei mai în vârstă, fără îndrumare, ei rămân utilizatori amatori ai tehnologiei digitale. Pentru a fi alfabetizați în media de astăzi, tinerii trebuie să dezvolte cunoștințe, valori și o gamă completă de abilități de gândire critică, comunicare și gestionare a informațiilor pentru era digitală. Pe măsură ce tot mai multe afaceri, servicii și chiar procese democratice migrează online, cetățenii care nu au competențele de alfabetizare media digitală sunt expuși riscului de a fi dezavantajați în accesul la asistența medicală, serviciile guvernamentale și oportunitățile de angajare, educație și participare civică.[4]

Alfabetizarea media digitală este la fel de importantă ca învățarea despre orice altă materie studiată sau cum să studiezi știința, deoarece este vorba despre învățarea TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) și învățarea abilităților de utilizare a TIC. Deținerea alfabetizării media digitale este un set important de abilități de viață care completează și extinde abilitățile și cunoștințele predate în școală.”[5]

În cele din urmă, cea mai importantă considerație în elaborarea unei definiții a alfabetizării media digitale într-un context educațional este dacă aceasta este utilă pentru profesori în dezvoltarea, adaptarea și implementarea activităților și resurselor, precum și pentru elevi ca obiectiv pentru a pune întrebări critice despre lumea online.

Educația media tradițională oferă puțin ajutor în analizarea problemelor precum hărțuirea cibernetică și confidențialitatea online, dar în același timp, aceste probleme și alte probleme similare necesită o perspectivă de alfabetizare media care să depășească instrucțiunile tehnice simple (și depășite rapid). În plus, există din ce în ce mai multe dovezi că probleme precum verificarea și partajarea informațiilor false depind de competențele asociate atât cu alfabetizarea digitală, cât și cu alfabetizarea tradițională în domeniul media.[6]

Pentru a rămâne actuală și relevantă, educația media trebuie să actualizeze elementele fundamentale ale alfabetizării media pentru a reflecta ceea ce este unic la media digitală și să aplice practica alfabetizării media în contextul alfabetizării digitale. „În timp ce învățarea cum să folosești și să manipulezi tehnologia digitală este importantă, fără un înțelegerea rolului pe care îl joacă oamenii în chestionarea, provocarea și, prin urmare, modelarea acestui sistem tehno-social, atunci domeniul de aplicare al alfabetizării digitale este limitat.”[7]


[1] Cunliffe-Jones, P., Gaye, S., Gichunge, W., Onumah, C., Pretorius, C., & Schiffrin, A. (2021). The State of Media Literacy in Sub-Saharan Africa 2020 and a Theory of Misinformation Literacy. Misinformation Policy In Sub-Saharan Africa: From Laws and Regulations to Media Literacy.

[2] Buckingham, D. (2007). Digital Media Literacies: rethinking media education in the age of the Internet. Research in comparative and international education, 2(1), 43-55.

[3] Belshaw, D. A. (2012). What is’ digital literacy’?: a pragmatic investigation (Doctoral dissertation, Durham University).

[4] Hobbs, Renee (2012). “Hobbs: Info literacy must be a community education movement.”  http://www.knightcomm.org/hobbs-info-literacy-must-be-a-community-education-movement/

[5] Hague, C. and Williamson, B. (2009). Digital Participation, Digital Literacy, and School Subjects: A Review of the Policies, Literature and Evidence. Bristol: Futurelab.

[6] Sirlin, N., Epstein, Z., Arechar, A. A., & Rand, D. (2021). Digital literacy and susceptibility to misinformation. This study found that while digital literacy was associated with a better ability to recognize false online content, only knowledge of how the news industry works was associated with a lower likelihood of sharing it.

[7] Pangrazio, L. (2016). Reconceptualising critical digital literacy. Discourse: Studies in the cultural politics of education, 37(2), 163-174.

Ultima actualizare: 20 mai 2024