Mass-media sunt peste tot în jurul nostru. De la televizorul pe care îl urmărim și reclamele pe care le vedem până la site-urile de socializare pe care le folosim și știrile pe care le citim. Lumea noastră conectată digital schimbă în mod constant modul în care ne jucăm, învățăm și interacționăm unul cu celălalt.
Aici intervine alfabetizarea media digitală. Pentru a supraviețui și a prospera în era digitală, trebuie să învățăm cum să accesăm mediile digitale și cum să le utilizăm, să le înțelegem și să interacționăm cu ele la întregul nostru potențial.
Accesul înseamnă posibilitatea de a utiliza dispozitive pentru a accesa și consuma media, precum și pentru a găsi conținut utilizând instrumente precum motoarele de căutare, bazele de date, wiki și serviciile de streaming.
Utilizarea implică abilitățile tehnice necesare pentru a utiliza instrumentele digitale și media, cum ar fi camerele, computerele, dispozitivele mobile, software-ul și platformele online.
A înțelege înseamnă a gândi critic despre modul în care sunt realizate mass-media, examinând impactul pe care acestea îl au asupra noastră și asupra societății și reflectând asupra modului în care folosim instrumentele digitale și media.
Interacționarea înseamnă a utiliza mass-media în mod eficient și responsabil pentru a participa în comunitățile noastre online și offline ca cetățeni implicați și responsabili.
Definiția alfabetizării media digitale se bazează pe recunoașterea faptului că alfabetizarea digitală nu înlocuiește sau funcționează în paralel cu alfabetizarea media, ci mai degrabă se bazează pe aceasta, integrând în același timp noi concepte care apar din diferența dintre media tradițională și cea digitală, în special din natura lor interconectată. Faptul că majoritatea media digitale sunt conectate în rețea și interactive ridică probleme suplimentare și necesită obiceiuri și abilități suplimentare (]n același timp, multe probleme digitale nu pot fi înțelese fără conceptele cheie ale alfabetizării media tradiționale):
- alfabetizarea media se referă în general la învățarea tinerilor să fie consumatori de media implicați în mod critic
- alfabetizarea digitală se referă mai mult la a permite tinerilor să participe la media digitală în moduri sigure și etice.
Mass-media sunt forțe puternice în viața tinerilor. Muzica, televizorul, jocurile video, rețelele de socializare, videoclipurile online și alte mijloace media au toate o influență puternică asupra modului în care vedem lumea, influență care începe adesea încă din copilărie. Pentru a fi utilizatori și consumatori media implicați și critici, tinerii trebuie să-și dezvolte abilitățile și obiceiurile de alfabetizare media digitală. Aceste abilități includ capacitatea de a accesa media și de a naviga în rețelele digitale, de a analiza și evalua mass-media în mod critic pe baza anumitor concepte cheie, de a utiliza instrumentele digitale și media pentru a crea propriile produse media și pentru a le folosi pentru școală, la locul de muncă și în interes personal, precum și de a interacționa cu mass-media pentru a se exprima și a participa în comunitățile online și offline.
Modelul de alfabetizare media digitală este alcătuit din trei elemente: concepte cheie, competențe de bază și subiecte-cadru. Conceptele cheie sunt informațiile pe care elevii trebuie să le înțeleagă despre alfabetizarea media digitală; competențele de bază sunt abilitățile pe care trebuie să le dobândească; iar subiectele-cadru sunt cunoștințele pe care trebuie să le acumuleze.
Toate conceptele cheie, competențele de bază și subiectele-cadru pot fi predate elevilor de toate vârstele și nivelurile de clasă. Procesul de învățare al abilităților de alfabetizare media digitală este numit educație media. Importanța educației media poate fi văzută prin includerea rezultatelor alfabetizării media în programele școlare din România. Cu toate acestea, definirea exactă a educației media și a alfabetizării media digitale, precum și modalitățile de integrare eficientă a acestora în sala de clasă, nu sunt întotdeauna simple.
Ce înseamnă să fii alfabetizat în domeniul media?
Alfabetizarea media este capacitatea de a accesa, utiliza, înțelege și angaja în mod critic, eficient și responsabil mijloacele media de toate tipurile.
Domeniul alfabetizării media, care a fost extins pentru a include alfabetizarea digitală și a fost împărțit în subdomenii precum alfabetizarea în știri și alfabetizarea în publicitate, este adesea descris ca fiind prea larg pentru a avea o singură definiție [1]. Cu toate acestea, această amplitudine este esențială. Alfabetizarea media digitală nu se rezumă doar la verificarea informațiilor, deconstrucția stereotipurilor, respectarea „netichetei” sau protejarea confidențialității online. Toate aceste aspecte sunt importante și sunt interconectate în mod surprinzător. De exemplu, promovarea stereotipurilor de gen în rândul copiilor mici și colectarea datelor de către rețelele sociale sunt ambele motivate de dorința specialiștilor în marketing de a oferi conținut și reclame mai precise, iar ele au un impact asupra fenomenelor, de la hărțuirea cibernetică la dezinformare. Prin urmare, o persoană alfabetizată în domeniul media are abilitățile, cunoștințele și capacitatea critică incluse atât în „alfabetizarea media”, cât și în „alfabetizarea digitală”, precum și o înțelegere a conexiunilor dintre ele.
De asemenea, se poate argumenta că utilizarea termenului „alfabetizare” este inexactă, deoarece majoritatea mijloacelor de comunicare se aseamănă mai mult cu limba vorbită decât cu cea scrisă. Totuși, deoarece putem înțelege mass-media fără a fi învățați, este mai puțin probabil să ne gândim la ele ca având un autor și că au fost create printr-o serie de decizii creative. Cu toate acestea, învățarea acestui lucru poate fi un moment revelator, similar cu decodarea literelor și a cuvintelor pentru prima dată.
Mai mult decât atât, termenul este util pentru a ne face să gândim dincolo de abilitățile tehnice și practice pentru a lua în considerare sensul complet al termenului de alfabetizare: Când descriem pe cineva ca fiind o persoană „alfabetizată”, nu ne referim pur și simplu la capacitatea sa de a citi și scrie, ci și la abordarea sa mai reflexivă.
Alfabetizarea în acest sens mai larg implică analiză, evaluare și reflecție critică.[2] Ideea de alfabetizare media digitală devine mai utilă atunci când ne gândim la ea nu doar ca la o colecție de abilități, ci ca la o practică: în timp ce se bazează pe o fundație de abilități și cunoștințe, scopul final al alfabetizării media digitale este de a împuternici tinerii să „acceseze structurile culturale, economice și politice ale unei societăți”[3] și să-i motiveze să interogheze, să provoace (atunci când aleg să facă asta) și să respingă mass-media pe care o folosesc și o consumă.
De asemenea, alfabetizarea media digitală nu este unidimensională. Este posibil să fii alfabetizat în domeniul media în unele aspecte, dar nu în altele. Chiar și profesioniștii media au adesea o înțelegere limitată a problemelor de reprezentare a mass-media sau a realităților industriilor lor. În mod similar, entuziasmul tinerilor pentru media digitală poate ascunde unele probleme. Deși nu au nevoie de instrucțiuni pentru a utiliza tehnologia digitală și abilitățile lor se îmbunătățesc rapid în comparație cu cei mai în vârstă, fără îndrumare, ei rămân utilizatori amatori ai tehnologiei digitale. Pentru a fi alfabetizați în media de astăzi, tinerii trebuie să dezvolte cunoștințe, valori și o gamă completă de abilități de gândire critică, comunicare și gestionare a informațiilor pentru era digitală. Pe măsură ce tot mai multe afaceri, servicii și chiar procese democratice migrează online, cetățenii care nu au competențele de alfabetizare media digitală sunt expuși riscului de a fi dezavantajați în accesul la asistența medicală, serviciile guvernamentale și oportunitățile de angajare, educație și participare civică.[4]
Alfabetizarea media digitală este la fel de importantă ca învățarea despre orice altă materie studiată sau cum să studiezi știința, deoarece este vorba despre învățarea TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) și învățarea abilităților de utilizare a TIC. Deținerea alfabetizării media digitale este un set important de abilități de viață care completează și extinde abilitățile și cunoștințele predate în școală.”[5]
În cele din urmă, cea mai importantă considerație în elaborarea unei definiții a alfabetizării media digitale într-un context educațional este dacă aceasta este utilă pentru profesori în dezvoltarea, adaptarea și implementarea activităților și resurselor, precum și pentru elevi ca obiectiv pentru a pune întrebări critice despre lumea online.
Educația media tradițională oferă puțin ajutor în analizarea problemelor precum hărțuirea cibernetică și confidențialitatea online, dar în același timp, aceste probleme și alte probleme similare necesită o perspectivă de alfabetizare media care să depășească instrucțiunile tehnice simple (și depășite rapid). În plus, există din ce în ce mai multe dovezi că probleme precum verificarea și partajarea informațiilor false depind de competențele asociate atât cu alfabetizarea digitală, cât și cu alfabetizarea tradițională în domeniul media.[6]
Pentru a rămâne actuală și relevantă, educația media trebuie să actualizeze elementele fundamentale ale alfabetizării media pentru a reflecta ceea ce este unic la media digitală și să aplice practica alfabetizării media în contextul alfabetizării digitale. „În timp ce învățarea cum să folosești și să manipulezi tehnologia digitală este importantă, fără un înțelegerea rolului pe care îl joacă oamenii în chestionarea, provocarea și, prin urmare, modelarea acestui sistem tehno-social, atunci domeniul de aplicare al alfabetizării digitale este limitat.”[7]
Componente ale alfabetizării digitale
Comisia Europeană a dezvoltat un cadru detaliat, DigComp (The Digital Competence Framework) [8] [9], pentru a descrie abilitățile digitale necesare în lumea de astăzi. Acest cadru oferă o imagine clară asupra cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare pentru a folosi în mod eficient tehnologiile digitale în viața de zi cu zi, la locul de muncă și în societate.
Cadrul de competențe DigiComp împarte competențele digitale în 5 categorii:
- Literația informațională și a datelor implică abilități precum formularea de întrebări de căutare eficiente, evaluarea credibilității surselor, utilizarea de instrumente de căutare avansate, gestionarea informației digitale și crearea de conținut original bazat pe informații fiabile (navigarea, căutarea, filtrarea, evaluarea și gestionarea datelor, informațiilor și a conținutului digital)
- Capacitatea de a comunica și colabora în mediul digital presupune utilizarea eficientă a tehnologiilor pentru a interacționa cu alții, cu respectarea diversității culturale și generaționale. De asemenea, implică participarea activă în comunitățile online și gestionarea proactivă a propriei identități digitale: interacțiunea și distribuirea de conținut prin intermediul tehnologiilor digitale, implicarea civică și colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale, neticheta și gestionarea identității digitale.
- Crearea de conținut digital implică capacitatea de a produce diverse tipuri de conținut digital (texte, imagini, video, etc.),de a le adapta și îmbunătăți, precum și de a le integra într-un context mai larg. Aceasta presupune cunoașterea și respectarea drepturilor de autor, dar și abilități de programare pentru a crea instrucțiuni specifice computerelor: programare, dezvoltarea de conținut digital. integrarea și re-elaborarea conținutului digital, drepturi de autor și licențe.
- Siguranța digitală reprezintă abilitatea de a proteja dispozitivele personale și informațiile confidențiale, de a utiliza tehnologiile digitale într-un mod care să nu afecteze sănătatea mentală sau fizică și de a fi conștient de impactul ecologic al utilizării tehnologiei (protejarea dispozitivelor cu parole puternice, recunoașterea și evitarea amenințărilor cibernetice, utilizarea de VPN-uri pentru a securiza conexiunea la internet, gestionarea setărilor de confidențialitate pe rețelele sociale și promovarea unei utilizări responsabile a tehnologie).
- Rezolvare de probleme: Competența de a gândi critic, de a căuta informații relevante, de a evalua alternative, de a implementa soluții și de a măsura rezultatele în context digital.
De ce este important să fii alfabetizat digital?
Într-o lume dominată de tehnologie, alfabetizarea digitală a devenit o competență esențială, comparabilă cu cititul și scrisul. Ea depășește simpla utilizare a unui computer și implică un set complex de abilități, de la găsirea și evaluarea informației online, până la crearea și comunicarea conținutului digital. În contextul educațional, alfabetizarea digitală are un impact profund asupra dezvoltării cognitive, sociale și emoționale a elevilor.
Beneficiile alfabetizării digitale în educație
Un nivel ridicat de alfabetizare digitală oferă elevilor o serie de avantaje:
- Dezvoltarea gândirii critice: Prin evaluarea surselor de informație și a argumentelor, elevii învață să distingă între fapte și opinii, să identifice prejudecăți și să ia decizii informate.
- Îmbunătățirea abilităților de comunicare: Interacțiunea online facilitează dezvoltarea abilităților de comunicare scrisă și orală, precum și abilităților de colaborare în proiecte comune.
- Creșterea creativității: Instrumentele digitale oferă elevilor posibilitatea de a-și exprima ideile într-o multitudine de moduri creative, stimulând inovația și gândirea originală.
- Optimizarea procesului de învățare: Prin utilizarea eficientă a instrumentelor digitale, elevii pot accesa o gamă variată de resurse de învățare, pot colabora cu alți elevi și pot personaliza experiența de învățare.
- Pregătire pentru piața muncii: Competențele digitale sunt din ce în ce mai căutate de angajatori, iar elevii cu un nivel ridicat de alfabetizare digitală vor fi mai bine pregătiți pentru provocările viitorului.
Lacune în măsurarea alfabetizării digitale în România
În ciuda importanței sale, măsurarea exactă a nivelului de alfabetizare digitală în România rămâne o provocare. Datele Eurostat oferă o imagine parțială, bazată pe utilizarea generală a internetului, fără a detalia nivelul de competențe digitale.Mai mult, lipsesc date specifice pentru categoria de vârstă 6-16 ani, care este crucială pentru evaluarea impactului politicilor educaționale.
Necesitatea unor politici educaționale eficiente
Pentru a maximiza beneficiile alfabetizării digitale, este necesară o abordare strategică la nivel național. Aceasta ar trebui să includă:
- Integrarea competențelor digitale în curriculum: Competențele digitale ar trebui să fie integrate într-o manieră transversală în toate disciplinele, de la cele umaniste până la cele științifice.
- Formarea continuă a cadrelor didactice: Profesorii au nevoie de suport și formare continuă pentru a putea utiliza eficient tehnologiile digitale în activitatea didactică.
- Echipamente și infrastructură adecvate: Școlile trebuie să fie dotate cu echipamente moderne și să beneficieze de o conectivitate la internet de înaltă calitate.
- Parteneriate cu sectorul privat: Colaborarea cu companiile din sectorul IT poate oferi școlilor acces la tehnologii inovatoare și la expertiză tehnică.
- Promovarea culturii digitale: Este important să se creeze o cultură digitală în școli, încurajând elevii să exploreze și să experimenteze cu tehnologiile digitale în mod responsabil.
Alfabetizarea digitală este o componentă esențială a educației moderne. Prin dezvoltarea unui set complex de abilități,elevii sunt pregătiți să facă față provocărilor unei lumi din ce în ce mai digitalizate. Cu toate acestea, pentru a maximiza potențialul alfabetizării digitale, este nevoie de o abordare strategică la nivel național, care să asigure accesul tuturor elevilor la educație digitală de calitate.
[1] Cunliffe-Jones, P., Gaye, S., Gichunge, W., Onumah, C., Pretorius, C., & Schiffrin, A. (2021). The State of Media Literacy in Sub-Saharan Africa 2020 and a Theory of Misinformation Literacy. Misinformation Policy In Sub-Saharan Africa: From Laws and Regulations to Media Literacy.
[2] Buckingham, D. (2007). Digital Media Literacies: rethinking media education in the age of the Internet. Research in comparative and international education, 2(1), 43-55.
[3] Belshaw, D. A. (2012). What is’ digital literacy’?: a pragmatic investigation (Doctoral dissertation, Durham University).
[4] Hobbs, Renee (2012). “Hobbs: Info literacy must be a community education movement.” http://www.knightcomm.org/hobbs-info-literacy-must-be-a-community-education-movement/
[5] Hague, C. and Williamson, B. (2009). Digital Participation, Digital Literacy, and School Subjects: A Review of the Policies, Literature and Evidence. Bristol: Futurelab.
[6] Sirlin, N., Epstein, Z., Arechar, A. A., & Rand, D. (2021). Digital literacy and susceptibility to misinformation. This study found that while digital literacy was associated with a better ability to recognize false online content, only knowledge of how the news industry works was associated with a lower likelihood of sharing it.
[7] Pangrazio, L. (2016). Reconceptualising critical digital literacy. Discourse: Studies in the cultural politics of education, 37(2), 163-174.
[8] Vuorikari, R., Kluzer, S. and Punie, Y. (2022). DigComp 2.2: The Digital Competence Framework for Citizens, EUR 31006 EN, Publications Oce of the European Union, Luxembourg.
[9] Carretero Gomez, S., Vuorikari, R. and Punie, Y. (2017). DigComp 2.1: The Digital Competence Framework for Citizens with eight proficiency levels and examples of use. EUR 28558 EN, Publications Oce of the European Union, Luxembourg.