Imaginea corporală reprezintă percepția subiectivă și evaluarea pe care o persoană o are asupra propriei sale aparențe fizice. Această evaluare nu este neapărat bazată pe realitatea obiectivă, ci mai degrabă pe percepțiile, sentimentele și gândurile individului față de propriul corp. În esență, imaginea corporală reflectă gradul de satisfacție și încredere a unei persoane în relația cu propriul său fizic.
Media digitală, inclusiv platformele de socializare, site-urile web, blogurile și platformele de distribuire a conținutului video, au dobândit o influență considerabilă în modelarea și influențarea percepțiilor noastre despre corp. Prin intermediul imaginilor retușate, filtrelor și prelucrării grafice sofisticate, media digitală creează uneori standarde nerealiste de frumusețe și perfecțiune corporală. Astfel, individul este expus la imagini idealizate și estetizate, care pot crea așteptări nerealiste și chiar ireale cu privire la modul în care ar trebui să arate.
Efectul mediei digitale asupra imaginii corporale poate fi în principal dublu. Pe de o parte, oferă o platformă de expresie și conectare, permițând oamenilor să își împărtășească în mod pozitiv experiențele și să promoveze diversitatea. Pe de altă parte, poate consolida așteptări nerealiste prin perpetuarea imaginilor retușate și filtrate, alimentând sentimente de nesiguranță și insatisfacție în rândul indivizilor.
Imaginea corporală este rezultatul interacțiunii complexe dintre percepție, societate și media digitală. Media digitală poate influența în mod semnificativ percepția noastră despre corp, aducând atât beneficii cât și provocări. Înțelegerea acestui impact și dezvoltarea abilităților de alfabetizare mediatică pot juca un rol vital în promovarea unei imagini corporale pozitive și sănătoase într-o eră digitală în continuă expansiune.
Imaginea corporală, modelată într-o măsură semnificativă de media digitală, are o influență profundă asupra sănătății mentale a indivizilor. Conștientizarea și înțelegerea acestui impact sunt esențiale pentru a aborda această problemă și pentru a promova starea de bine emoțională a oamenilor.
Imaginea corporală negativă, perpetuată sau amplificată de media digitală, poate duce la numeroase consecințe asupra sănătății mentale. Persoanele expuse constant la imagini retușate și standardizate pot dezvolta sentimente de insuficiență, nesiguranță și dezgust față de propriul corp. Aceste sentimente pot evolua în complexe de inferioritate, anxietate, depresie și chiar tulburări alimentare, precum anorexia sau bulimia. Când indivizii se compară în mod continuu cu standardele irealiste de frumusețe din media, stima de sine poate scădea semnificativ, afectând relațiile interpersonale și performanța generală.
Conștientizarea acestor potențiale impacte ale imaginii corporale în mediul digital este esențială pentru a dezvolta o relație sănătoasă cu propriul corp și pentru a promova sănătatea mentală. Înțelegând faptul că unele imagini și mesaje nerealiste sunt deseori manipulări intenționate ale realității ne ajută să privim critic conținutul media și să ne dezvoltăm capacitatea de a respinge așteptările nesănătoase.
De asemenea, educația și comunicarea deschisă despre impactul imaginii corporale în mediul digital pot contribui la crearea unui mediu mai receptiv și de sprijin pentru cei care se confruntă cu aceste presiuni. Individul trebuie să învețe să-și evalueze în mod critic gândurile și sentimentele referitoare la corp, să dezvolte abilități de autoafirmare și să caute resurse de suport, cum ar fi terapia sau grupurile de sprijin.
Adolescenții sunt cei mai expuși riscului de a dezvolta atitudini nesănătoase față de corpul lor pe baza acestei percepții. Într-un moment în care tinerii sunt concentrați pe dezvoltarea identității lor individuale, aceștia sunt foarte susceptibili atât la presiunea socială, cât și la imaginile media, care pot avea un efect profund asupra modului în care își văd corpul. Una dintre cele mai frecvente probleme este scăderea stimei de sine, care implică alte riscuri asociate. Conform raportului Dove Global Beauty and Confidence atunci când tinerii nu se simt bine cu privire la felul în care arată, „7 din 10 se opresc să mănânce sau își pun sănătatea în pericol în alte moduri”. Această stimă de sine scăzută poate avea, de asemenea, efecte profunde asupra viitorului lor, 17% dintre femeile cu încredere scăzută spunând că nu ar participa la un interviu de angajare.
Problema imaginii corporale poate fi legată și de agresiune, tinerii care au o părere proastă despre corpul lor sunt mai susceptibili de a fi autori sau ținte ale comportamentului de agresiune.
În mod tradițional imaginea corporală este văzută ca o problemă mai degrabă a fetelor, dar există cercetări care explorează această problemă și la băieți. De exemplu, un studiu din 2012 realizat în Canada a constatat că 50% dintre băieții și fetele din clasa a 10-a au simțit că sunt fie prea slabi, fie prea grași. Un studiu australian a arătat că problemele legate de imaginea corporală duc la o calitate mai scăzută a vieții atât la bărbați, cât și la femei.
În trecut, etnia era considerată un factor de protecție, fetele și femeile de culoare raportând mai puține nemulțumiri corporale. Cu toate acestea, este posibil ca efectele protectoare ale culturii și ale etniei să nu mai reziste. Cercetări recente au arătat că și culturile care au avut în mod tradițional opinii pozitive despre corpurile mai mari, cum ar fi Mexic și Samoa, au început să adopte idealul subțire, iar modelele de culoare, artiștii și influencerii din rețelele sociale sunt adesea așteptați să se conformeze standardelor albe, de a fi slab și atractiv.
Într-o lume în care imaginile media omniprezente alimentează așteptări nerealiste cu privire la felul în care ar trebui să arătăm – și nemulțumiri dacă nu reușim să ne încadrăm – este de o importanță vitală ca atât fetelor, cât și băieților să li se predea abilitățile de alfabetizare media de care au nevoie pentru a se implica critic cu reprezentările media ale corpurilor masculine și feminine.
Următoarele secțiuni explorează rolul pe care diversele mass-media îl joacă în influențarea percepțiilor noastre despre felul în care arătăm și rolul pe care educația media îl poate juca în schimbarea acestor reprezentări și percepții.
Imaginea corporală – Fete
Imaginile corpurilor feminine sunt peste tot, cu femei și fete – și părțile corpului lor – vânzând orice, de la mâncare la mașini. Actrițele populare de film și televiziune devin din ce în ce mai tinere, mai înalte și mai slabe. Revistele pentru femei sunt pline de articole care îndeamnă că, dacă poți slăbi câteva kilograme, vei putea obține totul: căsnicia perfectă, copiii iubitori, sex grozav și o carieră plină de satisfacții. Rețele Snapchat și Instagram au perpetuat ideea că pentru a avea viața ideală trebuie să ai tipul de corp ideal.
De ce sunt impuse fetelor aceste standarde imposibile de frumusețe, dintre care majoritatea nu seamănă deloc cu modelele care le sunt prezentate? Unele dintre cauze sunt economice: prin prezentarea unui ideal fizic greu de realizat și de întreținut, industriile cosmetice și dietetice sunt asigurate de creștere continuă și profituri. Se estimează că numai industria dietei aduce 60 de miliarde de dolari (S.U.A.) pe an, vânzând pierderea temporară în greutate, 80% dintre persoanele care fac dietă își recâștigă greutatea pierdută.
Specialiștii în marketing știu că fetele și femeile care sunt nesigure cu privire la corpul lor au mai multe șanse să cumpere produse de înfrumusețare, haine noi și suplimente alimentare pentru diete. Această strategie de afaceri a funcționat de-a lungul timpului, deoarece 9 din 10 fete spun acum că sunt nemulțumite de corpul lor din cauza acestei culturi perfecționiste.
Aceste mesaje sunt atât de puternice și răspândite în cultura noastră încât afectează fetele cu mult înainte de a fi expuse la reclame sau reviste de modă sau frumusețe: copiii de trei ani preferă deja piesele de joc care îi înfățișează pe oamenii slabi decât pe cei care mai plinuți sau supraponderali.
Fetele sunt expuse la mesaje de frumusețe mai ușor prin accesul la rețelele sociale de pe dispozitivele lor electronice personale. Necesitatea de a fi conectat în mod constant la rețelele sociale permite ca mesajele despre nevoia „de a avea o viață perfectă” și „de a arăta frumos tot timpul” să se infiltreze în fiecare parte a vieții lor.
Efectele expunerii la aceste imagini și mesaje depășesc influențarea fetelor să cumpere produse de slăbit și de înfrumusețare. Expunerea la imagini cu corpuri feminine subțiri, tinere, photoshopate este legată de anxietate, depresie, pierderea stimei de sine și nemulțumirea corporală la fete și femei tinere.
După cum spune activistul media Jean Kilbourne, „femeile sunt vândute industriei dietei de revistele pe care le citim și de programele de televiziune pe care le urmărim, aproape toate acestea ne fac să ne simțim îngrijorați de greutatea noastră.” (Kilbourne, Jean. Can’t Buy My Love: How Advertising Changes the Way We Think and Feel. Touchstone, 2000)
Barajul de mesaje despre dietă și frumusețe le spune fetelor „obișnuite” că au întotdeauna nevoie de adaptare – și că corpul feminin este un obiect care trebuie perfecționat. În unele cazuri, acesta poate fi un factor în care fetele dezvoltă tulburări de alimentație și o barieră în calea recuperării după acestea.
Kilbourne susține că prezența copleșitoare a imaginilor media cu femei dureros de slabe înseamnă că trupurile reale ale fetelor au devenit invizibile în mass-media. Adevărata tragedie, concluzionează Kilbourne, este că multe fete interiorizează aceste stereotipuri și se judecă după standardele industriei frumuseții. Acest accent pe frumusețe și dezirabilitate „distruge în mod eficient orice conștientizare și acțiune care ar putea ajuta la schimbarea acestui climat.”
Având în vedere potențialele consecințe grave, este esențial ca fetele și femeile tinere să dezvolte o înțelegere critică a naturii construite a reprezentărilor mass-media a corpului femeilor pe toate platformele și a motivelor pentru care aceste imagini sunt perpetuate. Mai important, ele trebuie să conteste aceste reprezentări și să pledeze pentru reprezentări mai realiste. Deoarece expunerea fetelor la aceste mesaje începe atât de timpuriu, este, vital ca această educație să înceapă de la o vârstă fragedă.
Imaginea corporală – Băieți
În mod tradițional, cele mai multe preocupări legate de media și imaginea corporală s-au învârtit în jurul fetelor, dar din ce în ce mai mult, cercetătorii și profesioniștii din domeniul sănătății își îndreaptă atenția și asupra băieților. Un număr tot mai mare de cercetări indică faptul că, deși băieții sunt mai puțin probabil să vorbească despre nesiguranța lor, și ei experimentează anxietate în legătură cu corpul lor (Norman, M. (2011) Embodying the Double-Bind of Masculinity: Young Men and Discourses of Normalcy, Health, Heterosexuality, and Individualism. Men and Masculinities)
Așteptările culturale conform cărora băieții trebuie să fie nonșalanți atunci când vine vorba de fizicul lor fac nemulțumirea corporală la băieți mai dificil de evaluat, dar nu există nicio îndoială că sunt afectați de reprezentările mass-media ale masculinității idealizate. Pe măsură ce rețelele sociale i-au făcut pe tineri mai activi creatori de media, precum și consumatori, băieții au devenit mai conștienți de propria lor înfățișare.
Pe măsură ce agenții de publicitate își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către bărbații tineri ca pe un demografic profitabil, este puțin probabil ca astfel de reprezentări să dispară în curând. Alte cercetări au descoperit o relație între creșterea corpurilor masculine idealizate în mass-media și creșterea nemulțumirii corporale și a tulburărilor de greutate la băieți și bărbați tineri. Un studiu din 2017, de exemplu, a concluzionat că mesajele pe care bărbații le văd online contribuie la nemulțumirea corpului lor, deoarece promovează exerciții fizice rigide și practici alimentare menite să producă fizicul muscular ideal.
Nemulțumirea corporală în rândul băieților și tinerilor este alimentată nu doar de corpurile masculine idealizate pe care le văd în mass-media, ci și de imaginile idealizate ale femeilor care sunt reprezentate. Un studiu din 2009 a constatat că bărbații tineri au fost mai conștienți de corpul lor după ce au văzut fotografii cu femei sexualizate, îmbrăcate sumar, pe baza credinței că fetele s-ar aștepta și de la bărbați la un fizic similar idealizat. Dr. Alison Field, profesor asociat de pediatrie la Spitalul de Copii din Boston, a descoperit că concursurile Miss America și playboy centerfolds nu numai că cer fetelor să fie mai slabe, dar „nici corpul bărbaților nu mai este suficient de bun”. Ea dă vina pentru nemulțumirea bărbaților față de corpul lor pe mass-media care prezintă mușchii dezvoltați și ascensiunea scenelor masculine fără cămașă.
Creșterea tulburărilor de alimentație la adulții de sex masculin este bine stabilită. Un studiu al Serviciului Național de Sănătate din Regatul Unit a constatat că internarea în spital pentru bărbații cu tulburări de alimentație a crescut cu două treimi între 2001 și 2011. Tulburările de alimentație sunt, de asemenea, în creștere în rândul băieților, în special al sportivilor. Există, de asemenea, îngrijorarea că unii băieți – unii chiar de la vârsta de 10 ani – devin obsedați de construirea unui fizic muscular, o afecțiune despre care se crede că este legată de schimbările în modul în care simbolurile sexuale masculine au devenit musculare în ultimele decenii, dar se reflectă și în mediile digitale. Un studiu din 2020 a constatat că o treime dintre băieții cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani au văzut conținut care îi încuraja să se „amplifice” online. Această obsesie poate lua forma fixării cu exercițiile fizice, în special cu haltere; abuzul de steroizi anabolizanți și alte medicamente care îmbunătățesc performanța, care pot afecta inima, ficatul, rinichii și sistemul imunitar; și dismorfia musculară, ai cărei suferinzi se văd subțiri și slabi, indiferent cât de bine devin musculare.
În timp ce dorința de a fi mai musculos s-a concentrat în majoritatea cercetărilor privind problemele de imagine corporală în rândul băieților, dovezile recente sugerează că, în loc să se concentreze pe construirea masei musculare, băieții sunt cel mai probabil să se concentreze pe atingerea sau menținerea unei greutăți medii (nici supraponderali, nici subponderali), pentru a evita să iasă în evidență față de semenii lor. Ca urmare, băieții care sunt nemulțumiți de corpul lor sunt aproape la fel de probabil să fie îngrijorați de faptul că sunt prea slabi sau prea grași. Acest lucru sugerează că nivelul tulburărilor de alimentație și al altor probleme de imagine corporală poate fi mai mare decât se crede în prezent, deoarece cercetătorii au măsurat în mod tradițional nemulțumirea corporală la băieți pe baza dorinței lor de a avea o construcție mai musculară.
Acest lucru se poate datora faptului că, în timp ce fetele sunt în mod obișnuit deschise să fie preocupate de corpul lor în general și de greutatea lor în special, băieții sunt supuși presiuni pentru a evita să fie prea slabi sau prea grei, dar și sub presiune pentru a părea indiferenți cu privire la felul în care arată. Julia Taylor, consilier la un liceu din Carolina de Nord și autoare a cărții „Perfectly You„, descrie experiența ei la un eveniment de conștientizare a imaginii corporale: „Băieții nici nu au vrut să se apropie de masa noastră”, spune ea, dar când a plecat de la masă, „băieții veneua și luau o broșură pe care o puneau rapid în buzunar”. Părinții, profesorii și consilierii trebuie să fie mai conștienți de prevalența problemelor de imagine corporală în rândul băieților și să nu aștepte ca aceștia să caute ajutor în mod deschis.
În timp ce băieții trebuie să fie educați și să li se ofere aceleași instrumente ca și fetele, ei au nevoie și de materiale care sunt special concepute pentru ei. Aceste materiale ar trebui să abordeze preocupările lor specifice, inclusiv dorința către musculatură dezvoltată și presiunea de a se potrivi între semeni, fiind în același timp accesibile băieților într-un spațiu privat.