Eroare cognitivă: ce este și cum o depășim

Erori cognitive (cognitive bias in engleza)

Pe măsură ce trecem prin viață avem tendința de a crede că luăm decizii bazate pe informații obiective și evenimente care s-au întâmplat. De asemenea, avem tendința de a ne imagina că creierul nostru funcționează ca niște supercalculatoare care prelucrează fapte și ia decizii raționale.

Dar adevărul este puțin mai complicat decât atât.

În timp ce credem că primim în mod obiectiv informații, adevărul este altul. Există mai multe biasuri care pot modifica modul în care luăm decizii. Aceste prejudecăți inconștiente ne pot determina să facem judecăți inexacte. Și, de asemenea, ne face să ne comportăm în moduri iraționale.

Să aruncăm o privire la câteva forme comune de erori cognitive și la modul în care le putem depăși.

Ce este eroarea cognitivă și cum ne afectează modul de gândire?

Eroarea cognitivă (cognitive bias în limba engleză) este o eroare sistematică în procesul de gândire, care apare atunci când procesăm și interpretăm informațiile din jur.

În esență, părtinirile cognitive sunt încercarea creierului nostru de a fi eficient și de a lua decizii rapid. Ele servesc drept scurtături mentale, astfel încât creierul nostru să poată accelera procesarea informațiilor.

Ne ajută să înțelegem mai rapid ceea ce vedem și să luăm o decizie. În acest sens, ele sunt considerate un „instrument adaptativ”.

Aceste scurtături mentale există pentru a ne face creierul mai eficient. Dar, în schimb, pot crea erori sistematice în modul nostru de gândire. Acest lucru se datorează faptului că se bazează pe percepțiile, observațiile și experiențele noastre și nu pe fapte reale.

În realitate, vedem lumea prin propriul nostru set de filtre și luăm decizii pe baza acestora. Este important să recunoaștem că aceste filtre nu sunt „factuale”. În schimb, ele reflectă propriile noastre percepții și experiențe.

Aceste prejudecăți ne pot determina să evităm informațiile pe care nu ne plac sau nu vrem să le vedem. În plus, ele ne pot face să vedem modele care nu există.

Deși multe dintre prejudecățile cognitive pe care le experimentăm sunt inconștiente, putem lua măsuri pentru a le evita. Înainte de a putea aprofunda în evitarea erorilor cognitive, trebuie să înțelegem aceste părtiniri și unde este cel mai probabil să apară.

Biasul cognitiv = Tendințe sau modele de erori sistemice, abateri de la raționalitate.

Care sunt semnele unei erori cognitive?

Erorile cognitive, cercetate în principal în domeniile științelor cognitive și psihologiei sociale, au fost introduse publicului de către Amos Tversky și Daniel Kahneman în 1972. Aceștia au demonstrat că tendința umană tipică este de a trage concluzii incorecte bazate pe raționament, folosind adesea „scurtături cognitive”, șabloane, generalizări sau stereotipuri acceptate de societate. Aceste erori pot apărea la nivelul individului sau al grupului, afectând atât luarea deciziilor, cât și judecata, memoria și imaginea de sine.

Creierul nostru încearcă să simplifice procesarea informațiilor utilizând scurtături mentale care ne permit să acționăm rapid. Erorile cognitive pot influența modul în care percepem și evaluăm evenimentele din jur.

Există câteva semne sigure pe care le putem acorda și care ne ajută să stabilim dacă biasul cognitiv interferează cu deciziile noastre.

Deși aceste semne ar putea fi mai ușor de observat la alții, putem lucra să le recunoaștem în noi înșine.

Semnele că ai putea experimenta bias cognitiv includ:

  • Urmărești doar știri și articole care îți confirmă opiniile
  • Atribui succesul altor oameni ca fiind noroc. Dar îți asumi creditul pentru realizările proprii.
  • Învinovățești constant pe alții și dai vina pe factori externi, dacă lucrurile nu merg așa cum îți dorești.
  • Consideri că ai tot timpul dreptate.
  • Presupui că toți ceilalți împărtășesc aceleași opinii sau convingeri

Care sunt semnele unei erori cognitive?

Principalele tipuri de erori cognitive

Erori cu privire la decizii și de comportament

  • eroare de confirmare – tendința de a căuta și a interpreta informația într-un mod care sp confirme percepțiile proprii.
  • disonanță cognitivă – un disconfort psihic produs de apariția simultană a două sau mai multe elemente cognitive, elemente ce se neagă sau se contrazic reciproc.
  • validare subiectivă – tendința de a căuta sau a interpreta o informație într-un fel care confirmă preconcepțiile sau ipotezele proprii, chiar dacă nu sunt adevărate; este în strânsă legătură cu conceptul de disonanță cognitivă. Indivizii caută noi dovezi, le interpretează într-un mod greșit sau preiau informație din memorie într-un mod selectiv. Oamenii au tendința de a testa ipotezele doar într-un sens, concentrându-se pe o singură posibilitate și neglijând alternativele (această strategie nu este neapărat o eroare cognitivă, dar în combinație cu alte efecte poate întări credințele existente).Această eroare apare în special pentru credințele deja existente și implică iraționalul, corelația iluzorie în care oamenii percep într-un mod fals asocierea între evenimente, etc.
  • efectul contrastului – mărirea sau scăderea unei greutăți sau unei alte măsuri când este comparată cu un obiect recent observat aflat în contrast.
  • eroarea confirmării – tendința de a căuta și a interpreta informația într-un mod care să confirme propriile percepții.
  • efectul distincției – tendința de a vedea două opțiuni mult mai diferite atunci când sunt evaluate simultan decât dacă se evaluează separat.
  • efect de ancorare – tendința de a se baza prea mult pe o trăsătură sau informație în luarea unei decizii
  • misinformation effect
  • efectul halo (halo effect) – tendința de a permite impresiilor pe care le avem despre ceilalți să ne influențeze impresia noastră generală.
    Atunci când se raportează că o celebritate pe care o admirăm a încălcat legea, efectul halo ne poate determina să credem că această știre este falsă. Pur și simplu, ne place prea mult această persoană pentru a crede că este adevărată.
  • efect de turmă (bandwagon effect) – tendința de a face (sau de a crede) lucruri deoarece mulți alți oameni fac (sau cred) la fel. Este în legătură cu gândirea de grup, sau comportament de „turmă”.
  • exces de încredere – unele tipuri de biasuri se pot manifesta sub formă de trăsături de personalitate.Probabil ai întâlnit pe cineva care a crezut că poate face orice. Aceasta este o părtinire de exces de încredere. Acesta este momentul în care ai o idee falsă despre nivelul tău de talent, intelect sau abilități. Poate fi o părtinire destul de periculoasă, care poate avea consecințe dezastruoase în unele scenarii.S-ar putea să îți supraestimezi abilitățile de conducător auto sau cunoscător al pieței de valori atunci când investești. Acest bias este strâns legat de o părtinire de optimism, care înseamnă că este mai puțin probabil să experimentezi un eveniment negativ. O părtinire de exces de încredere este aproape exact opusul sindromului impostorului.

 

BÌAS, biasuri, s.n. 1. Tendinţă, preferinţă sau înclinare subiectivă ori părtinitoare către o perspectivă, rezultat sau ideologie. 2. Atitudine, comportament sau gândire influenţată de prejudecată. 3. (Psih.) Bias cognitiv – tendinţa unei persoane de a face erori de judecată pe baza factorilor cognitivi 4. (Psih.) Biasul confirmării – predilecţia de a interpreta o informaţie în maniera de a confirma concluzii precedente, ignorarea informaţiilor care contrazic concluzii anterioare. 5. (Stat.) eroare sistematică cauzată de procedura de selecţionare. – Din en. bias.
– sursa: dictionarroman.ro

De ce ar trebui eliminată gândirea părtinitoare?

Există o serie de motive pentru care ar trebui să ne străduim să eliminăm erorile cognitive și gândirea părtinitoare.

În esență, gândirea părtinitoare ne complică capacitatea de a schimba informații corecte. Aceasta ne poate îndemna să evităm informațiile care nu ne convin și să negăm cele care ar putea contribui la o evaluare mai precisă a situației.

Prejudecățile distorsionează gândirea noastră critică și pot determina luarea deciziilor iraționale. Mai mult, ele pot avea un impact negativ asupra relațiilor noastre, inducându-ne să formulăm judecăți inexacte despre ceilalți și să-i tratăm în consecință.

Sfaturi pentru a depăși biasul cognitiv

În timp ce erorile cognitive pot fi inconștiente, există o serie de lucruri pe care le putem face pentru a le reduce probabilitatea.

1. Fii conștient

Primul sfat pentru a depăși aceste biasuri este să recunoști că ele există. Când știm că există factori care pot modifica modul în care vedem lucrurile, avem mai multe șanse să fim atenți când ne formăm judecăți sau luăm decizii.

2. Ia în considerare factorii actuali care îți pot influența decizia

Există ceva în situația actuală care te-ar putea face să te simți prea încrezător în convingerile tale? Sau te fac să ignori anumite informații? Asigură-te că nu cazi victima efectului de turmă sau că adopți anumite atitudini sau comportamente pur și simplu pentru că alții fac la fel.

3. Reflectă asupra trecutului

Analizează modul în care ai perceput perceput situațiile anterioare și unde ai putea să fi făcut greșeli. Dacă, de exemplu, vezi că ai tendința de a ignora faptele sau de a sublinia prea mult intuiția. Apoi profită de oportunitățile de a explora în continuare datele care ți se prezintă.

4. Fii curios

A fi curioși ne poate ajuta să evităm părtinirile cognitive. Curiozitatea ne poate ajuta să facem o pauză suficient de lungă pentru a pune întrebări. Ne oprește să presupunem că avem dreptate.

5. Tinde spre o mentalitate de creștere

Persoanele cu mentalitate de creștere consideră că capacitatea cognitivă poate fi dezvoltată și au tendința de a învăța din critici. În loc să ascundă greșelile, le privesc ca pe o oportunitate de a învăța.

Ei nu cred că factorii sunt „ficși” sau neschimbabili. Modificarea părtinirii cognitive este posibilă cu ceva muncă și efort. O mentalitate de creștere este una dintre multele euristici care te pot ajuta să te îndrepți în direcția corectă.

6. Identifică ce te face să te simțiți inconfortabil

Există persoane sau situații care te deranjează sau te irită? Întreabă-te ce te determină să reacționezi în acest fel și dacă ai putea avea un bias care îți influențează perspectiva.

7. Adoptă opusul

Încercarea de a înțelege o problemă din ambele perspective te poate face un gânditor critic mai puternic și te poate ajuta să vezi lumea cu mai multă empatie. Fortează-te să crezi în opusul reacției tale inițiale și observă ce se întâmplă.

8. Caută mai multe perspective

Cere feedback și puncte de vedere de la alții. A ruga pe alții să-și exprime opinia ne poate ajuta să identificăm posibile puncte slabe și să evităm să fim prea încrezători.

9. Căută dovezi care infirmă

Depune eforturi pentru a căuta informații care contrazic credințele tale existente.

10. Practică umilința intelectuală

Umilința intelectuală constă în a rămâne deschis ideii că ai putea să te înșeli. În loc să susținem cu orice preț convingerile noastre, este vorba despre a întreba: „Ce îmi scapă aici?”

Toți avem părtiniri cognitive. Cu toate acestea, există pași proactivi pe care îi putem lua pentru a reduce impactul lor negativ asupra judecății noastre. A face acest lucru ne va ajuta să îmbunătățim relațiile și să luăm decizii mai bune.

Ultima actualizare: 19 mai 2024